vineri, 29 ianuarie 2010

Arrogance has to be earned


Orice calitate poate deveni la un moment dat defect şi invers. Sunt mândră de calităţile mele pe care alţii le văd defecte.

Ma regăsesc în din ce în ce mai puţine lucruri şi mai ales oameni. Limitarea nu-mi face bine, dar faptul că îmi permit luxul de a fi selectivă, da.

Munca mă obligă să-mi reprim reacţii fireşti, pentru că - nu-i aşa? -, trebuie să fim diplomaţi. Însă, în viaţa personală, toată fiinţa mea ţipă după libertatea de a fi eu însămi. Şi sunt. Astfel, mă bucur de „privilegiul” de a face curăţenie în viaţa mea. Nu pastrez prietenii false, sau diverse relaţii, numai în ideea că, niciodată nu se ştie de cine ai nevoie. Am o satisfacţie imensă când spun oamenilor ce cred despre ei şi, în general, când afirm lucruri care, pe alţii îi lasă cu gura deschisă de mirare. Cu cât sunt mai şocaţi de adevărurile pe care sunt forţaţi să le privească, cu atât mai mult mă simt superioară lor, pentru că îmi permit o sinceritate de care ei se feresc ca necuratul de tămâie.

Am renunţat la câţiva oameni ce au făcut parte din viaţa mea la un moment dat şi nu regret nicio decizie luată. Chiar dacă la început m-a durut, sau am ezitat să mă încred în instinct, până la urmă intuiţia mea nu a dat greş niciodată.

Am lângă mine exact oamenii pe care îi aleg, nu oamenii de care aş putea avea nevoie vreodată.

4 comments:

Between two lungs spunea...

:) Imi place, ai pus punctul pe "i"...chiar ai reusit sa exprimi foarte bine ceea ce,stiu ca simti.;)) In plus...transanta ca de obicei! :))

Monica spunea...

Eh, fac si eu ce pot, mai ales cand lucrez cu materialul clientului... :))

Laura spunea...

:) Imi placi!

Monica spunea...

;)) si tu mi-ai placut dintotdeauna.

Trimiteți un comentariu