miercuri, 20 ianuarie 2010

Either way


Vorbeam într-o postare anterioară de asumarea unor lucruri în care cred. Mi le-am asumat, am făcut pasul şi sunt mândră de asta.

Rezultatul? Ei bine, nu au fost repercusiuni negative. Dar partea amuzantă e că, nici pozitive nu au fost.

Produsul asumării unei ieşiri din mulţime e indiferenţa şi lipsa oricărui fel de reacţie umană.

N-a fost, totuşi în van. Am învăţat că oamenii sunt cifre. Se scad, se şterg cu radiera de pe foaia de hârtie unde se fac calcule şi eventual se adugă. Dar numai pe bază de relaţii, nicicum de competenţă. Dacă rezultatul calculelor e profitabil, cifrele folosesc doar la înmulţire. Atât.


Şi un banc bun în încheiere: Un psihiatru american avea un grup de patru mame la terapie: - Toate aveţi obsesii!, a observat el... Către prima mamă: - Tu eşti obsedată de mâncare! Ţi-ai botezat fata Candy. Către a doua: - Obsesia ta este să ai bani. Pe copilul tău îl cheamă Penny. Către a treia: - Obsesia ta este alcoolul. Aceasta se manifestă în numele copilului tău, Brandy. În acest punct, mama celui de-al patrulea copil se ridică iritată, îşi ia odrasla de mână şi-i spune: - Hai, Dick, noi plecăm!

0 comments:

Trimiteți un comentariu