duminică, 31 octombrie 2010

Weekend de toamna

Sambata am reusit ceva ce rar imi iese: sa dorm. Cine a zis “m-am nascut obosit si traiesc ca sa ma odihnesc” m-a descris perfect.
Consider somnul o pierdere de timp, dar se pare ca asta nu ma impiedica sa ma bucur de el, cand am ocazia.
Somnul  odihnitor de dupa amiaza si cel suficient din noaptea cea mai lunga din an m-au facut sa ma trezesc la 8.00, duminica dimineata. Cum in mod normal mi se pare o minune sa ma trezesc in weekend mai devreme de 11.00, acest lucru trebuia marcat cumva. Prin urmare, m-am imbracat adecvat unei alergari usoare, dar prelungite, mi-am luat muzica si cheile si am plecat pe faleza.
Daca pentru altii e o aventura sa ajunga pe faleza, eu o privesc din balcon si e la 5 minute departare. Asadar, numai lenea ma poate impiedica sa alerg.
Am iesit, mi-am incarcat sufletul cu linistea strazilor necirculate, cu simfonia frunzelor ce acopereau de culoare drumurile pe care paseam, dar mai ales cu lipsa desavarsita a oamenilor. In parculetul Viva -suprapopulat in mod normal – dormea lenes un catel negru. Doar un catel, frunze si soare. M-am oprit cateva secunde sa respir linistea aceea atat de placuta si surprinzatoare si mi-am continuat drumul. Care arata cam asa:




Ziua mi-am incheiat-o amuzandu-ma copios la o reclama ce mi se potriveste:

4 comments:

Lorelei spunea...

:))))))))))) Ce-am ras, la reclama! Ai simtul umorului, sa stii!

Si mie imi plac strazile libere, din weekend. Si linistea lor nefireasca. Parca as cobori intr-o alta lume decat cea cotidiana.

Monica spunea...

Din toate aprecierile pe care le-ar putea face cineva la adresa mea, o prefer de departe pe cea cu simtul umorului. Poate si pentru ca nu m-am nascut asa, dimpotriva. Dar e o calitatea pe care am dezvoltat-o de ceva timp si sunt mandra de ea.
Oricat de grea ar fi viata, umorul o face putin mai placuta.

Lorelei spunea...

In ultimul timp doar doua Fecioare m-au facut sa rad. Tu si altcineva. Asa ca sa fii sigura ca avem simtul umorului. Numai sa nu ne amuzam doar intre noi, ca ne intelegem reciproc. Asta ar fi pericolul. :d

Monica spunea...

Ei, aş! Tind să nu dau importanţă aşa mare pe majoritate. Cine înţelege, se amuză, apreciază, mă bucură. Cine nu, caută altceva şi pe altcineva. Doar n-o să mă chinuiesc să plac majorităţii acum :)

Trimiteți un comentariu