joi, 2 decembrie 2010

1 Decembrie

Multi s-au grabit azi sa afiseze statusuri vesele dedicate zilei nationale. Unii au scris despre aceasta zi, cu mai mult sau mai putin optimism, fiind mai mult sau mai putin pertinenti si trezind foarte putin interes. Altii au fluturat steaguri la locul de munca.
Imi permit sa pun sub semnul intrebarii intentiile si motivatiile tuturor celor de mai sus, pentru ca, sunt convinsa ca, din marea de cuvinte pe care le-am citit, putine sunt nobile.
Eu prefer sa ascult, in loc sa vorbesc. Iar postarea aceasta e o consecinta a emisiunii Sinteza Zilei, absolut geniala, pe care tocmai am urmarit-o si pe care o recomand, mai ales celor care s-au ingramadit sa scrie despre 1 Decembrie.

4 comments:

Lorelei spunea...

:)
Nici eu n-am rezonat la "La multi ani!"-uri....
De unde atata voiosie si optimism?
Bleah!

Monica spunea...

Simplu. Din prostie.

thelastoftheidealists spunea...

Adevaruri triste rostite de un intelept.
Mi-e teama de cum va ajunge Romania...oare mai avem speranta?

Monica spunea...

La speranta ca, in timpul vietii mele, Romania ma va face mandra, eu am renuntat demult.
Sinteza Zilei de aseara a vorbit numai despre valorile pe care le avem - nu putine - si de care batem joc. Asta in conditiile in care, din urma lor, nu prea mai vine nimeni. Pe cei batraini ii pierdem si, odata cu ei, valorile ni se imputineaza.
De astfel de oameni eu sunt mandra. De felul cum sunt tratati, de cei care ne conduc si de directia in care ne indreptam ca tara, nu pot decat sa fiu scarbita.
Cat despre speranta... cred ca Paler a spus cel mai bine cand a vorbit de pesimism/optimism.

Trimiteți un comentariu