joi, 6 octombrie 2011

Eu, in ultima vreme

- Desi stau la etajul 3, mi se intampla sa urc pana la 4. Sau sa cobor la subsol, in loc sa ma opresc la parter. Realizez destul de tarziu ce fac. Suficient de tarziu, cat sa amuz pe toata lumea care e cu mine.
- Pregatesc mese copioase la care uit sa pun sare. Sau aduc furculite pentru ciorba. 
- Torn lapte in termosul nou cumparat, fara sa scot din interior carticica de instructiuni.
- Spal rufe la masina ore intregi, fara sa-mi amintesc sa adaug detergent. 
- Trec pe lista de cumparaturi lucruri pe care tocmai le-am achizitionat.
- Povestesc cu entuziasm lucruri amuzante, fix oamenilor de la care le-am aflat. Cei care ma cunosc foarte bine au si rabdarea sa-mi puna intrebari suplimentare pe parcurs, ca, in final, sentimentul de jena sa fie maxim.
- Cand ma concentrez prea mult pe detaliile unei povesti, uit complet si pentru totdeauna unde voiam sa ajung.
Ar mai fi si altele, daca mi le-as putea aminti...  

Vorba lui George Carlin: "a few words cross my mind: alzheimer's disease".

4 comments:

Lorelei spunea...

N-are, bre, nicio legatura cu boala.
Tu esti prea "prinsa" in moment. Practic, traiesti in prezent. Esti foarte tare!

Monica spunea...

Oi fi eu prinsa intr-un moment, dar cu siguranta acel moment nu are nicio legatura cu prezentul. Ca, daca traiam in prezent, aduceam linguri la ciorba :))) din moment ce prezentul meu consta in asezarea mesei pentru pranz. Dar, eu functionez putin altfel. Pentru a fi in stare de chestii ce tin de rutina si, pe care le consider o pierdere de vreme, trebuie sa-mi ocup mintea cu alte ganduri, de o mai mare insemnatate. Iar rutina o fac mai mult din instinct. Si cum nu sunt multitasking, rezultatele sunt cele de mai sus.
In concluzie, sunt tare. Tare amuzanta :))

Lorelei spunea...

Am inteles. Se numeste ca esti "in cap". Adica esti "in ganduri". Gandurile curg neintrerupt prin mintea ta. Mi se intampla si mie adesea, si asta constituie o problema pentru altii. Eu sunt cu capul acolo unde ma intereseaza pe mine si tind sa cam "uit" de cei din preajma mea. Daca si pe ei ii intereseaza aceleasi lucruri ca si pe mine, incepem sa comunicam. Daca nu, eu raman cu gandurile mele.
Dar si acest tip de comunicare constituie o problema pentru altii (nu si pentru mine, obisnuita sa fiu "in cap"), care spun ca relatia aceea se realizeaza "de la cap la cap", aka numa' pe plan intelectual, nu "de la inima la inima".

Monica spunea...

"Daca si pe ei ii intereseaza aceleasi lucruri ca si pe mine, incepem sa comunicam. Daca nu, eu raman cu gandurile mele" - ma regasesc complet.
Inseamna ca, in ultima vreme sunt tot mai mult eu cu mine...

Trimiteți un comentariu