joi, 9 februarie 2012

Economie la sange.


In aceste vremuri de restriste, romanii se adapteaza, isi dovedesc inventivitatea si spiritul conservativ. Fiecare in felul lui si, mai ales, dupa capacitatile lui.

In fiecare zi, in drumul meu spre casa, ma opresc sa cumpar paine. Ca orice lucru pe care il fac din reflex, e lipsit de importanta, iar atentia mea la detalii e undeva sub zero. Asa se face ca, abia in a “n”-spea zi am observat ambalajul. Scria mare “paine fara sare”. Sa fi mancat de atata timp paine fara sare si sa nu fi simtit lipsa gustului? Nu. Sintagma “fara sare” era taiata cu o dunga groasa neagra, lasata de un marker. Am urmarit ambalajele din zilele urmatoare si erau la fel. Pe sistemul: de ce sa comandam alte pungi, cand si astea-s perfect utilizabile. Cu mici modificari, ce e drept, dar nu pentru asta avem angajati? Sa puna osul la treaba.

In decursul aceleiasi zile, rog un coleg sa-mi duca la posta cateva plicuri pentru care asteptam si confirmare de primire. Observand ca stocul de cartonase de confirmare se imputineaza, il rog sa-mi mai aduca vreo 20. 
Ziua urmatoare, colegul ma anunta ca mi-a rezolvat problema si imi intinde un singur cartonas de confirmare complet ingalbenit de vreme, impreuna cu mesajul doamnei de la ghiseu: sa faceti copii, ca noi nu mai avem. Am ramas interzisa in fata acestei variante. Eu hartie cartonata n-am, iar hartia obisnuita nu se poate folosi. 
Nu e putin penibil sa-i transmiti unui client sa-si procure singur un tipizat inclus in pretul serviciului respectiv? Ei, asta-i. Cu posta romana s-au vazut altele si mai grave. Am stat la coada si 45 de minute, cand in fata mea era o singura persoana, iar asta doar din cauza ca incompetenta de la ghiseu ba nu intelegea ce vrea clientul, ba nu stia cum sa-l serveasca, ba nu gasea nu stiu ce, ba nu-i mergea calculatorul, ba…
Alta data mi s-a spus sa revin a doua zi, daca vreau si factura, dar nu tot la ea, la o colega care stie sa emita facturi… In tot oficiul fiind 2 ghisee mari si late, prea multe optiuni n-aveam.
Cu alta ocazie, aceeasi incompetenta mi-a spus ca posta nu ofera serviciul pe care il solicit. Cu o zi inainte cinva mi l-a oferit totusi… Posibil, dar ea nu stie… Ca sa evit un atac cerebral pe loc, i-am indicat plicul din spatele ei, pe care doream sa-l cumpar si i-am spus pas cu pas ce trebuie sa faca. Poate ar trebui sa-mi depun CV-ul la posta. Mai rau ca alea n-am cum sa ma descurc. Dar, nu ma incadrez cu varsta… Media era de 50. Cu bataie.

2 comments:

Cristi Constantin spunea...

Articolul tau este tocmai la fix, in pacate cam odata la luna trebuie merg si eu la posta si confirm tot ce spui.
Hei, simt influientele acide ale lui George Carlin in cuvintele tale ...? ;) nice.

Monica spunea...

Pai, nu datorita tie il stiu? :) Nice to have you around... somehow...

Trimiteți un comentariu