miercuri, 29 februarie 2012

Nu sunt suficient de proastă pentru binele meu

Experiențele neplăcute, atât proprii, cât și doar observate la alții, m-au condus către o concluzie simplă și de bun simț. Iar mie îmi place să recunosc adevărul când îl conștientizez, chiar și atunci când nu mă afișează într-o lumină favorbilă. Deci, recunosc: nu sunt suficient de proastă pentru a reuși în viață. Nici suficient de inteligentă, pentru ca numele meu să rămână în istorie, pentru merite deosebite. Prin urmare, sunt mediocră.   

Dar partea pe care vreau să pun accentul e prostia. Cunosc din ce în ce mai puține persoane competente pentru poziția pe care o ocupă. De la funcționarii ce lucrează la Poștă, până la angajații cu funcții de conducere de oriunde. Printre ei se mai nimerește și câte un amărât rătăcit, care chiar știe ce face, iar prezența lui se face remarcată imediat, prin nota discordantă pe care o creează. 

În ultima vreme am avut parte numai de surprize în acest sens. Oameni pe care îi cunosc foarte bine, sau simple cunoștințe, toți proști cu diplomă, au ajuns în diverse funcții pe care nu le merită și pentru care nu au cunoștințele sau abilitățile necesare. Pentru fiecare dintre ei există un profesionist care nu-și mai găsește locul, un debutant care așteaptă doar o șansă de a dovedi ce poate, o persoană talentată și potrivită, pentru un post ocupat în mod nedrept. 

Cam astea sunt gândurile mele când aștept nejustificat de mult în rând la Poștă. Afirmațiile de mai sus sunt întărite de acest… acest… acest. Ca să nu vă las complet deprimați, (numai) după ce urmăriți primul clip, distrați-vă cu acesta. Nu de alta, dar au legatură.

2 comments:

Mihai spunea...

Cine e tanti Dinulescu? Nu cred ca am auzit vreodata de ea....

Monica spunea...

Mihai, muncesti prea mult :))
Era actrita, cica. De telenovele. Acum nu stiu ce mai e, ca n-am mai auzit de ea.

Trimiteți un comentariu