joi, 12 aprilie 2012

Seninatatea naiva de care mi-e dor


Odata, zambeam des. Eram fericita in naivitatea mea. Ma inveseleam la fel de usor cum ma si intristam, pentru ca natura m-a inzestrat cu o sensibilitate dificil de controlat. Tot natura e responsabila pentru pasiunile pe care mi le-a daruit, uitand totusi sa-mi lase si talentul necesar concretizarii lor.
Sensibilitatea a atras oameni deosebiti, care au vazut in mine aceleasi lucruri, pe care si eu le vedeam la ei, si m-a ajutat sa creez legaturi reale si puternice. Tot sensibilitatea mi-a facilitat rani profunde, cu urme inca vizibile. Pentru a o disimula, am inceput sa port o masca in public. La propriu. Privindu-ma in oglinga am realizat ca, zambetul imi tradeaza vulnerabilitatea. Am adoptat, deci, o mina serioasa, din care lipsea cu desavarsire zambetul. Mi-a fost greu sa afisez ceva ce nu simteam, dar o faceam din necesitate. Cum ajungeam la adapostul familiaritatii, ma destindeam si redeveneam eu.
Azi am realizat ca, port aceasta masca tot mai mult, in asteptarea cuiva care sa ma inspire s-o dau jos. O port de atat de mult timp, incat a devenit o obisnuinta, in timp ce zambetul s-a transformat intr-un eveniment rar si de scurta durata.
Am oameni si motive pentru a zambi, dar o fac in mod provocat. Justificarile au inlocuit starea naturala a zambetului. Nu mai am acea seninatate naiva, pe care o regasesc doar in poze. Si imi lipseste, oarecum. 

4 comments:

Lorelei spunea...

"Nici un argument nu mă scoate mai tare din sărite decât atunci când cineva îmi trânteşte o banalitate oarecare în timp ce eu vorbesc din toată inima."

"Ce nebunie e să judeci pe alţii după tine însuţi."

"Durerile oamenilor ar fi mai mici dacă ei... nu s-ar ocupa cu un atât de mare zel al închipuirii de amintirea relelor trecute şi ar îndura un prezent nepăsător."

Goethe în "Suferinţele tânărului Werther"

http://surse.citatepedia.ro/din.php?a=Goethe&d=Suferin%FEele+t%E2n%E3rului+Werther

Goethe era Fecioara......

Monica spunea...

Makes sense then :) Merci.

ddunia spunea...

O sa ajungi din nou sa zambesti, fiinta ta are un material bun, iar afirmatia asta o fac dupa cateva texte pe care ti le-am citit.
Iti trebuie doar timp cu tine insati, sa-ti zambesti tie, sa zambesti pentru o stea, om sau floare, doar sa zambesti.
Dupa o mai buna asezare inlauntrul tau, si exteriorul o sa fie altfel. Nu ma crede, asteapta numai. :)

Monica spunea...

Paula, iti multumesc. Stiu ca ai dreptate, doar ca, momentan, imi lipseste conjunctura potrivita. O astept :)

Trimiteți un comentariu