marți, 22 mai 2012

Intelegere, compasiune si solidaritate

Tocmai ce postasem anterior despre cei care vad lucrurile cu ochelarii de cal, primiti odata cu postura privilegiata in care se afla, ca apare si o situatie concreta. Un blogger de succes - cand spun "de succes" ma refer la pozitia lui in ZeList - si-a exprimat parerea despre serviciile unei firme de curierat. N-o sa numesc nici blogger-ul, nici firma, pentru ca ma intereseaza doar ideea in sine, nu denigrarea sau promovarea nimanui.
Pe scurt povestea lui suna astfel: a comandat de pe net niste electrocasnice valoroase, dar si voluminoase, urmand ca sosirea coletului sa aiba loc in 2 zile. Coletul a sosit la timp, insa, inainte de a fi adus acasa, a fost intrebat telefonic daca nu poate veni sa-l ridice personal de la sediul firmei. Acasa fiind doar sotia lui, nu putea merge singura sa ridice un colet de peste 50 kg. Cei de la curierat au spus ca ajung in 30 min. Dupa putin timp, curierul suna din nou sa intrebe daca poate prelua cineva coletul din fata blocului. Sotia raspunde ca nu, ca e singura si nu are cine s-o ajute. La timpul stabilit, coletul le este livrat, nu la usa, ci chiar in casa.
Nemultumirea lui a fost ca nu i s-a adus direct coletul acasa, fara telefoane suplimentare, avand in vedere ca firmele de curierat practica servicii tip door to door. Pana aici, bine. Modul lui de a pune problema, insa, se incadreaza fix in ce aminteam la inceputul postarii. Zice asa:

"Din fericire stăm doar la etajul 1, ar fi fost distractiv să stăm la 7 sau 8, eventual într-un bloc fără lift. Oricum nu cred că tipii au fost prea mulțumiți, deja plata o făcusem online, deci nu au primit bacșiș.
Morala – nu e suficient să ai un serviciu de curierat bun, să investești în promovarea lui, dacă angajații nu au nici un chef să își facă treaba pentru care sunt plătiți și strică imaginea firmei. Chiar trebuie să ducem noi muncă de convingere la telefon ca să ne aducă pachetele acasă, așa cum e normal? Eu aș investi în niște traininguri pentru angajați, chiar dacă asta înseamnă să tai din bugetul alocat reclamelor TV".

Observ aroganta si bataie de joc in prima afirmatie, plus o oarecare doza de nesimtire si nepasare. "Morala" denota doar multa necunostinta de cauza si sfaturi gratuite, de mare specialist in social media.

Situatia, vazuta din perspectiva bunului simt, sta putin altfel. Adevarul e ca baietii care livreaza sunt singuri pe zona arondata, un singur om neputand sa care 50 kg pana la etajul 8, fara lift, asa cum isi dorea marele blogger. Asta inseamna ca persoana in cauza va apela la un coleg, coleg care isi va neglija temporar propriile livrari pentru care este platit. Si sunt convinsa ca acest colet nu e singular si nici o exceptie.
Din experienta mea cu firmele de curierat, stiu ca mai toti baietii se plang de dureri de spate sau probleme mai grave care necesita interventii chirurgicale si concedii medicale. Firma nu se implica in costurile operatiilor sau tratamentelor, desi problemele angajatilor sunt comune si ar putea fi considerate boli profesionale. Salariul, evident, nu e pe masura muncii, ca mai peste tot, iar programul de munca e solicitant.
In acest context, puteti observa cum trainingul propus de specialist, devine extrem de util si rezolva problema. Dar poate ca si intelegerea, compasiunea, si solidaritatea ar fi cateva optiuni de luat in calcul. Sau poate ca, din pozitii privilegiate, solidaritatea se vede altfel...

4 comments:

Lorelei spunea...

Adevaru' e mereu pe la mijloace, ca s' zic asa...
Eu sunt convinsa ca munca fizica e grea (partial stiu si eu cum e, ca orice om, si eu am carat etc). Si ca e vai si amar de capul baietilor alora.

Pe de alta parte, se stie ca romanii sunt spagari si ca asteapta bacsis pentru orice serviciu.

Problema e la nivel de societate umana, ca traim intr-o lume de...toata stima, in care unii huzuresc si altii trag targa pe uscat.

Cum spun baietii de la Cassa Loco, "cine are noroc, are, cine n-are, n-are!" Adica asta-i viata, o jungla, si lucrul asta n-o sa se schimbe prea curand, cred eu...

Monica spunea...

Da, Miha, nu ma imbat cu ideea vreunei schimbari, dar imi face bine sa sesizez lucruri peste care altii trec cu vederea, sau asupra carora au o idee gresita.
In cazul de fata, insa, nu cred ca e vorba de o intelegere eronata, ci de prostie si nepasare, ambele ambalate in invelisul arogantei. Una nemeritata, pentru ca, asa cum bine zicea House: "arrogance has to earned".

Anonim spunea...

extraordinar....doare spatele pe hamal...saracii mineri, saracii africani...saracii etc..ce sa-ti spun...sa-si caute alt loc de munca..nu gandesti prea limpede!

Monica spunea...

Anonim, fii anonim in alta parte.

Trimiteți un comentariu