luni, 24 decembrie 2012

E mult

Nu mi se intampla des sa intalnesc oameni. Se intampla sa ma intalneasca ei pe mine, in timp ce eu sunt absenta. Nu retin aproape niciodata nimic despre oamenii care imi sunt prezentati, nici macar numele. Dar mai exista si exceptii si, pentru acel sentiment, viata merita traita. Pentru acel moment cand ridic brusc privirea din hartiile de care sunt inconjurata la munca, pentru ca zgomotul de fond pe care de obicei il ignor cu succes devine o afirmatie interesanta. Pentru acel moment cand fiinta din prezenta mea devine omul care imi trezeste interesul. Pentru zambetul si lumina de pe fata mea in momentul descoperirii. Pentru fericirea recunoasterii reciproce dintre doua suflete similare. Pentru ca in doua zile am intalnit doi astfel de oameni. Singurii din anul asta. E mult.


0 comments:

Trimiteți un comentariu